Germania achită alocații pentru 32.459 de copii ale căror părinți dețin cetățenie română, deși acești minori locuiesc în afara teritoriului german. Datele furnizate de Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă arată o creștere semnificativă a numărului de beneficiari străini. Această situație a declanșat o controversă politică privind modul în care statul german gestionează prestațiile sociale acordate familiilor care nu rezidă în țară.
Statul german plătește alocații pentru un total de 291.292 de copii cu domiciliul în străinătate la sfârșitul anului 2025. Această cifră reprezintă aproape trei ori mai mult față de anul 2011, când erau înregistrați doar 103.559 de beneficiari. În ceea ce privește distribuția pe cetățenie, cei mai mulți copii beneficiază de aceste sume în afara granițelor fiind de origine poloneză, cu 112.384 de cazuri, urmați de cetățenii cehă, cu 33.872 de copii.
Cei români ocupă locul trei în această clasament, cu 32.459 de copii pentru care se efectuează plăți. Deși statistica nu precizează locația exactă a minorilor, ea confirmă faptul că aceștia se află în afara Germaniei. O problemă majoră ridicată este valoarea transferurilor către conturile bancare externe, care au crescut spectaculos. În 2011, sumele transferate anual erau de aproximativ 45,7 milioane de euro, însă în 2025 această valoare a ajuns la 528 de milioane de euro.
Această creștere a transferurilor de bani către conturi din străinătate este de aproximativ 1.055%. Totuși, sumele menționate nu reprezintă exclusiv alocații pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei. Unele familii care au copiii în Germania utilizează conturi bancare externe pentru aceste plăți, iar alocațiile pentru copiii din alte țări pot fi virate și în conturi germane. Informațiile au fost făcute publice în urma unei solicitări a formațiunii politice Bündnis Sahra Wagenknecht.
Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului BSW, a cerut oprirea completă a acestor plăți pentru copiii care nu locuiesc în Germania. Politicianul susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze problemele sociale interne, menționând situația locuitorilor din Bitterfeld în comparație cu banii care ajung la București. Ea consideră că statul german cheltuiește prea mulți bani pe prestații sociale în afara țării, în timp ce o parte dintre cetățenii germani se confruntă cu dificultăți financiare.
Eliminarea acestor plăți nu poate fi realizată automat, deoarece legislația Uniunii Europene permite acordarea alocațiilor pentru copiii lucrătorilor care își desfășoară activitatea într-un alt stat membru. Un cetățean român care lucrează legal în Germania poate avea dreptul la alocație chiar dacă minorul locuiește în România. Orice modificare ar necesita schimbarea reglementărilor europene, în contextul în care Germania încearcă să limiteze cheltuielile sociale și să combată eventualele fraude în sistemul de beneficii familiale.