Pădurile din România joacă un rol crucial în menținerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră la un nivel scăzut în raport cu media europeană. Conform datelor actualizate la 1 noiembrie 2026, provenite de la Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană, România se poziționează pe primul loc în grupul de comparație format din Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia. Rezultatele evidențiază importanța sectorului silvic pentru bilanțul climatic al țării.
La nivel de emisii nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, România înregistrează 3,4 tone CO2e, o cifră semnificativ mai mică decât media europeană de 6,2 tone. Dacă se elimină sectorul LULUCF, care include utilizarea terenurilor, schimbarea destinației acestora și silvicultura, emisiile României cresc la 5,0 tone pe locuitor. Această diferență de 1,6 tone este atribuită, în principal, capacității de absorbție a pădurilor românești.
Capacitatea de absorbție a pădurilor din România este de 31 de milioane de tone de CO2 pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 13% din absorbția netă a întregii Uniuni Europene. Deși România deține puțin peste 4% din populația UE, pădurea românească absoarbe de peste trei ori mai mult decât media europeană pe locuitor. Această contribuție este vitală pentru atingerea obiectivelor europene de absorbție a 310 milioane de tone de CO2 pe an până în 2030.
Sectorul silvic utilizează tehnologii moderne pentru monitorizare, inclusiv scanare LiDAR, inventariere digitală și monitorizare prin satelit. Firmele private au investit în trasabilitatea lemnului de la arbore până la primul procesator, testând aceste soluții împreună cu parteneri europeni în cadrul proiectului SINTETIC. Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, subliniază că acest rezultat este rezultatul unei culturi silvice cu amenajamente și regenerare, realizate zilnic de silvicultori și proprietari.
Lemnul utilizat în construcții funcționează ca un depozit de carbon, un metru cub de lemn de construcție stocând aproximativ o tonă de CO2 cât timp rămâne în uz. Utilizarea acestui material permite înlocuirea betonului, oțelului și a plasticului, materiale cu emisii mult mai mari. ASFOR solicită ca rolul pădurii să fie recunoscut în politici prin plăți pentru serviciile ecosistemice și pentru carbonul stocat, accesibile și proprietarilor privați.
În contextul reglementărilor europene privind mediul, România gestionează în prezent 15 proceduri de infringement legate de deșeuri, ape uzate și calitatea aerului. Deși sectorul silvic contribuie pozitiv la bilanțul climatic, acesta trebuie integrat în politicile de mediu prin încurajarea utilizării lemnului în investițiile publice și în construcții. Debaterea despre pădure trebuie să se bazeze pe date concrete pentru a asigura o gestionare durabilă a resurselor naționale.