Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a lansat critici dure la adresa politicilor energetice și industriale implementate în România după aderarea la Uniunea Europeană. Acesta susține că eforturile de reducere a poluării au avut un cost economic imens, afectând grav sectoarele vitale ale țării. Conform declarațiilor sale, procesul de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră a dus la o degradare a structurii economice naționale, care acum pare diferită de modelul european.
Petrișor Peiu a punctat faptul că emisiile de gaze cu efect de seră în România au scăzut cu 30% în perioada 2008-2024. Totuși, senatorul susține că această scădere a fost realizată prin distrugerea industriei, energiei și transporturilor. El a menționat că nivelul poluării în România este deja cu 30% mai mic decât media în UE, ceea ce ar face politicile actuale de mediu să pară nejustificate din punct de vedere economic.
Analizând datele privind emisiile industriale, Petrișor Peiu a subliniat că în anul 2024 acestea au scăzut cu 39,2% față de nivelul din 2008. Această scădere a situat emisiile industriale la un nivel cu 24% sub media Uniunii Europene. Senatorul AUR consideră că acest fenomen este dovada unei politici care a „ucid” industria națională, transformând economia într-una înapoiată prin aplicarea unor măsuri care nu respectă dinamica celorlalte state membre.
Un argument central utilizat de Petrișor Peiu este raportul dintre sectoarele economice și emisiile de gaze cu efect de seră. El a observat că în România agricultura generează 20% din emisiile de GES, în timp ce media UE este de doar 10,8%. Acest lucru indică, conform liderului AUR, faptul că industria prelucrătoare și transporturile au ajuns la un nivel atât de scăzut încât agricultura a devenit un contributor mai mare la poluare decât aceste sectoare.
Senatorul a prezentat și alte comparații între România și UE, evidențiind ponderea transporturilor care este de doar 6,5% la noi, față de o medie europeană de 27%. De asemenea, producția de energie contribuie cu 13,6% la totalul emisiilor în România, un indicator de două ori mai mic decât ponderea de 27,4% din UE. Aceste cifre sunt folosite pentru a demonstra că sectoarele care ar trebui să susțină economia sunt subdimensionate.
Discuțiile privind impactul politicilor de mediu și ale reglementărilor europene se încadrează într-un context de dezbatere continuă asupra suveranității economice a României. Deciziile privind tranziția energetică și standardele de poluare impuse de instituțiile externe rămân subiecte sensibile, influențând direct capacitatea de producție industrială și infrastructura de transport a țării în raport cu restul continentului european.