Pacienții care suferă de afecțiuni psihice din România se confruntă cu dificultăți majore în procurarea tratamentelor prescrise de medicii psihiatri sau neurologi. Deficitul de stocuri afectează atât ambulatoriile de specialitate, cât și centrele de sănătate mintală, lăsând mulți români fără soluții terapeutice. Situația este critică pentru persoanele care depind de medicația constantă, deoarece lipsa acestora poate declanșa consecințe grave pentru sănătatea lor.
Beatrice Speteanu, farmacistă, a semnalat o lipsă generalizată a unor categorii de produse, inclusiv antidepresive, medicamente pentru tratamentul ADHD la copii, antiepileptice și plasturi pentru Alzheimer. Aceasta a precizat că aproximativ un din trei apeluri telefonice primite la farmacie vizează stocuri de medicamente care expiră rețeta. Multe dintre aceste tratamente se eliberează pe rețetă specială, de culoare verde, care are o perioadă de valabilitate limitată în timp.
Ciprian Băcilă, medic psihiatru, a subliniat că înlocuirea medicației nu este întotdeauna o opțiune viabilă pentru pacienți. În cadrul camerelor de gardă, lipsa antipsihoticelor injectabile complică semnificativ desfășurarea activității medicale de urgență. Patru asociații ale medicilor psihiatri au avertizat că întreruperea bruscă a tratamentului poate duce la agravarea simptomelor, pierderea stabilității psihice, apariția stării de sevraj sau chiar necesitatea spitalizării forțate.
Problemele de aprovizionare sunt cauzate atât de dificultăți de fabricație anunțate de producători, cât și de modul în care funcționează distribuția. Medicamentele sunt uneori disponibile doar în depozitele distribuitorilor, dar nu ajung în farmacii. Ministrul Sănătății a indicat faptul că o parte din aceste produse sunt direcționate către exportul paralel, o practică legală prin care medicamentele importate în România sunt vândute către țări care oferă profituri mai mari.
Deficitul de medicamente nu este o problemă exclusivă a României, deoarece lipsa acestor produse, precum antidepresivele sau cele pentru Alzheimer, este raportată și în alte țări europene. În România, sistemul de distribuție este influențat de dinamica pieței internaționale, unde profitul rapid prin exportul paralel poate prioritiza piețele externe în detrimentul nevoilor imediate ale populației locale, afectând direct accesul la tratamentele de bază.
Situația este agravată de faptul că pacienții care depind de tratamentele pentru sănătatea mintală nu pot trece ușor la alternative. Lipsa stocurilor de la nivelul distribuitorilor și orientarea către piețe externe cu prețuri mai mari creează un blocaj în lanțul de aprovizionare. Această realitate pune sub presiune întregul sistem de sănătate, de la farmacii până la unitățile de urgență care gestionează pacienții în crize.