O treime dintre adulții din România suferă de obezitate, însă boala este subdiagnosticată în cadrul instituțiilor medicale și lipsește frecvent din statisticile oficiale. Pacienții se confruntă cu absența unui traseu medical bine stabilit, ceea ce îi obligă să apeleze la specialiști pe cont propriu. Această situație îi determină pe mulți să își suporte singuri toate cheltuielile pentru tratamente și terapii, fără a beneficia de decontarea oferită de stat.
Lipsa unui protocol clar de îngrijire îi pune în dificultate și pe medicii de familie, care nu știu întotdeafe către ce specialiști să îndrume persoanele afectate. Daciana Toma, medic de familie, explică faptul că îngrijirea persoanelor cu obezitate necesită o abordare în echipă, însă accesul la alte specialități nu este întotdeauna facil. În acest context, pacienții precum Adriana au fost nevoiți să își organizeze singuri întregul proces medical, apelând la psihologi și alte tratamente fără nicio decontare.
Paradoxal, deși obezitatea este o problemă de sănătate publică majoră, diagnosticul nu este întotdeauna consemnat în documentele spitalicești. Adrian Pană, expert în sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică, sugerează că lipsa înregistrării ar putea fi legată de faptul că această afecțiune nu aduce o plată suficientă în finanțarea spitalelor. Alternativ, medicul ar putea considera că înscrierea acestui diagnostic nu este un element de o importanță critică pentru dosarul pacientului.
Pentru a aborda această criză, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și Asociația ENDO Pacienți solicită înființarea unor centre specializate. Aceste unități ar trebui să permită evaluarea și tratarea pacienților prin echipe multidisciplinare, formată din endocrinologi, nutriționiști, psihologi și kinetoterapeuți. Organizațiile insistă pe necesitatea decontării serviciilor medicale, în timp ce Larisa Mezinu, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, avertizează că această boală este plătită mult prea scump de către cetățeni.
Problema este agravată de factorii de risc care apar încă din perioada școlară, prin alimentația nesănătoasă. Adrian Pană, expert la Institutul Național de Sănătate Publică, menționează că implementarea regulilor privind meniurile și programele alimentare nu este eficientă. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că, în anul 2025, 45% dintre produsele alimentare verificate de Inspecția Sanitară de Stat au fost neconforme, deși există legislație care interzice anumite alimente în unitățile de învățământ.
În încercarea de a impune schimbări, experții și organizațiile de pacienți au elaborat Cartea Albă a Obezității. Acest document, care conține propuneri pentru îmbunătățirea prevenirii și tratării bolii, a fost înmânat autorităților. Soluțiile propuse vizează educația pentru sănătate, controlul alimentației, stabilirea unui traseu medical clar pentru pacienți, facilitarea accesului la specialiști și asigurarea unor tratamente care să fie accesibile pentru întreaga populație afectată.