România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană conform indicelui de rezistență la antibiotice, într-un context în care acest fenomen cauzează anual aproximativ 35.000 de decese în blocul comunitar. Această problemă de sănătate publică este considerată extrem de gravă, deoarece impactul său este comparabil cu cel provocat de gripa, tuberculoza și HIV combinate. Amenințarea se propagă rapid printr-o axă triplă care implică interacțiunea dintre oameni, animale și mediul înconjurător.
Datele oficiale arată că, în perioada 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene din România erau rezistente la antibioticele-cheie. În ceea ce privește bacteria Klebsiella pneumoniae, o infecție frecventă în mediul spitalicesc, rezistența la carbapeneme — antibiotice de ultimă linie — a atins în România pragul de 50,3%. Situația este comparată cu cea din Grecia și Bulgaria, singurele țări care registrează valori și mai defavorabile în acest sens, conform Frontiers in Microbiology.
Consumul de antibiotice în România a fost de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori în anul 2023, o cifră mult peste media OCDE, care este de 16. Conform datelor OCDE, acest nivel de consum nu s-a schimbat în ultimul deceniu, indicând o problemă de gestionare a medicamentelor. Un aspect alarmant este faptul că aproximativ unul din șase români a utilizat antibiotice fără a deține o rețetă medicală, contribuind la accelerarea rezistenței.
Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, avertizează că bacteriile nu mai pot fi tratate cu medicamentele obișnuite. Într-un interviu pentru Euronews, cercetătoarea a subliniat că, deși unii pacienți primesc doze combinate de antibiotice, acestea nu mai produc efectul dorit. „Din păcate, unii oameni vor muri”, a declarat Fiona Walsh, explicând că genele care conferă rezistența circulă între oameni, animale și mediu.
Perspectivele globale sunt sumbre, deoarece rezistența bacteriilor ar putea provoca direct 39 de milioane de decese la nivel mondial între anii 2025 și 2050, conform unui studiu publicat în The Lancet. Factorii care alimentează acest proces includ utilizarea excesivă a antibioticelor la oameni și la animale, precum și igiena precară sau poluarea. Această evoluție pune în pericol eficacitatea tratamentelor medicale standard pe care societatea se bazează în prezent.
Fenomenul rezistenței antimicrobiene este o problemă de sănătate globală care afectează sistemele medicale prin creșterea dificultății de tratare a infecțiilor comune. Expertiza medicală indică faptul că fără o gestionare strictă a prescripțiilor și o reducere a poluării, riscul de decese cauzate de bacterii rezistente va continua să crească constant în toate regiunile europene și internaționale.