Un nou studiu coordonat de o echipă de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) a evidențiat legătura dintre regimurile alimentare și ritmul de îmbătrânire biologică. Cercetătorii au analizat datele a 6.470 de participanți cu vârsta de cel puțin 30 de ani, comparând scorurile nutriționale cu biomarkeri din sânge care indică vârsta biologică. Rezultatele, publicate în Nature Communications, arată că o alimentație sănătoasă este asociată cu o degradare mai lentă a organismului.
Echipa de cercetare a utilizat tehnologii de ultimă generație pentru a evalua îmbătrânirea prin analiza a aproximativ 850.000 de situsuri în ADN, folosind trei abordări diferite numite ceasuri epigenetice. Această metodă a permis monitorizarea modificărilor chimice de tip metilare a ADN-ului, procese care se schimbă odată cu vârsta biologică. Epidemiologul Juliana Tavares de la DZNE a explicat că această cifră de analiză este de aproximativ două ori mai mare decât în majoritatea studiilor anterioare realizate în domeniu.
Printre cele 10 tipare alimentare studiate se numără dieta mediteraneană, dieta nordică, dieta DASH, menită să combată hipertensiunea, și dieta MIND, care combină recomandările mediteraneene cu cele DASH pentru sănătatea creierului. De asemenea, au fost analizate Indicele Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI-2010), Indicele Dietei Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (PDI) și dieta EAT-Lancet. În cazul dietelor nesănătoase, precum cele care implică consumul de dulciuri sau băuturi îndulcite, o aderență mai scăzută a fost corelată cu o îmbătrânire mai lentă.
Deși fiecare dietă poate influența anumite aspecte specifice, precum dieta DASH pentru sănătatea inimii sau dieta MIND pentru funcțiile cognitive, există o suprapunere majoră între ele. Juliana Tavares a precizat că peste 70% dintre căile biologice afectate au fost comune tuturor dietelor analizate, incluzând structura celulară, semnalizarea celulară și metabolismul. Aceste procese sunt esențiale pentru prevenirea bolilor cronice și a afecțiunilor asociate cu înaintarea în vârstă, precum demența sau problemele cardiovasculare.
Cercetarea a fost validată printr-un eșantion separat de 1.034 persoane, confirmând asocierile observate inițial între alimentație și vârsta biologică. Totuși, autorii subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauză-efect, ci doar o corelație semnificativă între cele două variabile. Epidemiologul Monique Breteler de la DZNE a menționat că, deși efectele nu sunt uriașe, ele sunt măsurabile și relevante pentru prevenție, oferind posibilitatea de a adapta dieta în funcție de preferințe sau buget.
Îmbătrânirea biologică se diferențiază de vârsta cronologică prin faptul că măsoară ritmul real de degradare a corpului. În timp ce vârsta cronologică reprezintă numărul de ani trăiți, procesul biologic poate fi accelerat sau încetinit de factori externi, precum stilul de viață. Înțelegerea acestui mecanism este crucială pentru gestionarea sănătății pe termen lung și pentru reducerea riscurilor de boli degenerative pe măsură ce persoana avansează în vârstă.