Fostul ministru al Afacerilor Externe, Andrei Marga, a lansat acuzații grave privind modul în care instituțiile românești acționează împotriva lui Călin Georgescu. În cadrul emisiunii Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, fostul diplomat a sugerat că aceste demersuri ar putea fi coordonate de un centru de putere din Bruxelles. Deși a menționat această posibilitate, Andrei Marga a precizat că nu deține în prezent probe concrete care să demonstreze existența unui ordin venit din exterior.
Andrei Marga, care a ocupat funcția de ministru de Externe și a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, critică dur sistemul judiciar. El susține că există o tehnică de eliminare a unor persoane considerate incomode, aplicată prin intermediul structurilor de justiție din România. Fostul ministru consideră că autoritățile române poartă o vinovăție directă pentru aceste acțiuni, descriind modul de lucru ca fiind un primitivism care nu ar fi acceptat de judecători sau procurori cu cap.
Analiza sa asupra mecanismelor de putere indică faptul că deciziile judiciare ar putea fi rezultatul unei pregătiri profesionale deficitare. Andrei Marga a explicat că juriștii care iau astfel de decizii au o pregătire proastă, iar în ierarhia procuraturii există șefi care doresc să servească interesele superiorilor. Această dorință de a lovi anumite persoane prin intermediul funcțiilor de conducere ar reprezenta, conform fostului diplomat, o practică veche și străină de valorile europene.
Fostul șef al diplomației nu a oferit detalii specifice despre natura influenței externe pe care o invocă. El nu a precizat dacă se referă la o instituție specifică a Uniunii Europene, la anumite persoane din structurile europene sau la un alt centru de influență de la Bruxelles. Totuși, Andrei Marga a subliniat că această metodă de a lovi în oameni nu este un fenomen nou, ci o practică deja existentă, deși nu este de natură europeană.
Cazul lui Călin Georgescu este marcat de o serie de decizii juridice și politice de la sfârșitul anului 2024. După ce a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu aproape 23% din voturi, procesul electoral a fost anulat de Curtea Constituțională pe 6 decembrie 2024. Ulterior, în martie 2025, candidatura sa a fost respinsă de Biroul Electoral Central, iar în septembrie 2026, acesta a fost arestat preventiv de către DIICOT sub acuzația de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.
Discuțiile despre independența justiției și influența politică sunt frecvente în spațiul public românesc, mai ales în perioade de instabilitate politică. Aceste controverse apar adesea în contextul deciziilor Curții Constituționale sau ale proceselor care vizează lideri politici. În prezent, societatea urmărește atent modul în care instituțiile de stat gestionează acuzațiile de abuz și modul în care deciziile judiciare afectează participarea politică a cetățenilor.