România trebuie să își mobilizeze mai bine capitalul autohton și să dezvolte piața de capital pentru a susține creșterea economică, în condițiile în care transferurile de fonduri europene nu vor mai avea același volum ca în ultimii 20 de ani. Această avertizare a fost transmisă de Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026. Acesta a subliniat necesitatea de a găsi alternative la creditele bancare pentru finanțarea companiilor.
Radu Burnete a explicat faptul că România devine o țară mai bogată, ceea ce implică o schimbare în relația cu Uniunea Europeană. Transferurile de zeci de miliarde de euro observate în ultimele două decenii nu vor mai fi la același nivel, deoarece statul va trebui să contribuie și înapoi. Conform consilierului, această evoluție înseamnă că statul nu va mai putea susține numeroase programe și subvenții, în ciuda promisiunilor pe care politicienii le-ar putea face cetățenilor.
O prioritate majoră trebuie să fie dezvoltarea unei piețe de capital mai sofisticate, deoarece cea actuală este descrisă ca fiind subdezvoltată și cu puțină lichiditate. Radu Burnete susține că instrumentele financiare actuale sunt încă rudimentare și că legislația trebuie simplificată pentru a permite companiilor să atragă finanțare. Obiectivul este ca banii aflați deja în țară să finanțeze afacerile mici, medii și mari, reducând dependența exclusivă de creditele bancare.
În sectorul energetic, consilierul a menționat necesitatea de a transforma companiile de stat în campioni regionali, oferind ca exemplu grupul Orlen din Polonia. El a propus chiar listarea unor participații minoritare la bursă pentru a atrage capital în aceste companii. De asemenea, a avertizat că rețelele de transport și distribuție trebuie modernizate urgent pentru a putea gestiona noile capacități de producție, deși a estimat că presiunea prețurilor la energie s-ar putea reduce începând cu anul 2028.
Pentru a îmbunătăți situația economică, statul trebuie să țină sub control cheltuielile și să vizeze un deficit bugetar de aproximativ 5% pentru anul viitor. O economie mai mare ar permite colectarea de venituri fără a impune taxe suplimentare, resurse care ar putea fi direcționate către apărare și industria de profil. Radu Burnete a menționat că revenirea la creștere economică depinde însă și de stabilitatea geopolitică, inclusiv de conflictul din Ucraina și de situația din Iran.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriilor publice rămâne un punct critic pentru stabilitatea financiară a țării în perioada de tranziție de la fondurile europene la finanțarea internă. Controlul cheltuielilor publice este esențial pentru a asigura resurse necesare investițiilor în infrastructură și securitate națională. În acest context, echilibrul între investițiile în energie regenerabilă și dezvoltarea rețelelor de distribuție va determina reziliența economică a României în anii următori.