Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a oferit noi detalii privind viitorul statului său în raport cu ideea de unire cu România. Într-un interviu acordat presei maghiare, liderul de la Chișinău a explicat că, în prezent, proiectul de reunire nu beneficiază de un sprijin popular suficient din partea cetățenilor. Maia Sandu a menționat că prioritatea actuală a țării este asigurarea siguranței și a libertății prin alte metode politice.
În cadrul discuțiilor cu Valasz Online, realizate pe 29 octombrie, președinta a subliniat importanța căutării unor soluții în fața amenințării Rusiei, care se apropie de granițe. Maia Sandu a precizat că, deși unirea este o opțiune, există o majoritate a populației care susține integrarea europeană. Din acest motiv, guvernarea urmărește acest obiectiv de aderare la UE cu o determinare sporită, considerându-l o cale mai realistă pentru stabilitate.
În ceea ce privește suveranitatea, Maia Sandu a argumentat că discuția despre integrarea într-o regiune a României este una diferită de problema independenței. Ea a comparat regimurile politice, afirmând că România este o țară democratică, în timp ce în Rusia libertatea cetățenilor este absentă. Președinta a menționat că cetățenii români sunt liberi, oferind acest lucru ca un argument în contextul comparației cu regimul rus.
Poziția actuală a președintei reflectă o evoluție față de declarațiile din ianuarie 2026, când Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. Atunci, ea invocase dificultatea unui stat mic de a supraviețui ca democrație suverană în fața Rusiei. Totuși, ea a reiterat constant că, în calitate de președinte, trebuie să țină cont de sondajele care indică lipsa unei majorități pentru unirea directă.
Premierul Vasile Tofan a abordat și el tema, menționând că relația cu România este una strategică și frățească. Acesta a respins ideea că unirea ar fi un „plan B”, explicând că prioritatea principală este integrarea în Uniunea Europeană. Conform lui Vasile Tofan, planul de bază este ca Republica Moldova să ajungă în UE, moment în care se va putea uni cu România ca parte a unei Europe comune.
Discuțiile despre viitorul Republicii Moldova și relația cu statele vecine se încadrează într-un context geopolitic tensionat, marcat de presiunile externe asupra stabilității în regiune. Deciziile privind suveranitatea și integrarea europeană rămân subiecte centrale în dezbaterea publică, influențând direct direcția politică a Chișinăului în raport cu instituțiile internaționale și partenerii regionali.