Consumul de băuturi energizante și de suplimente cu efect stimulant este asociat cu un număr disproporționat de probleme cardiovasculare grave, conform unui studiu prezentat la congresul Asociației Americane a Inimii. Cercetătorii au analizat peste 28.000 de raportări privind reacții adverse înregistrate în perioada 2017-2025. Rezultatele indică faptul că aceste produse sunt mult mai periculoase pentru inimă decât alte alimente, afectând în mod alarmant populația tânără.
Analiza datelor arată că raportările de stop cardiac sunt de 11 ori mai frecvente la persoanele care consumă produse cu cofeină sau stimulante, comparativ cu cele fără aceste substanțe. În ceea ce privește infarctul miocardic, frecvența este de 4,5 ori mai mare. Studiul subliniază că aproximativ 45% dintre evenimentele cardiovasculare asociate acestor produse au vizat adulți cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, acoperind astfel o parte semnificativă din generația Z și Millennials.
Pe lângă stopul cardiac și infarct, cercetătorii au identificat și alte complicații medicale frecvente. Cazurile de aritmii ventriculare și palpitații au fost semnalate de aproximativ patru ori mai des, în timp ce tahicardia a apărut de 2,71 ori mai frecvent. De asemenea, durerile în piept au fost raportate de aproape trei ori mai des, iar episoadele de leșin au fost de două ori mai frecvente în comparație cu produsele care nu conțin substanțe stimulante.
Problema majoră este concentrația extrem de ridicată de cofeină din aceste produse, care poate depăși cu trei ori nivelul unei cafele obișnuite. În cazul suplimentelor folosite pentru antrenamente, concentrația de cofeină poate fi de 12 ori mai mare decât într-o ceașcă de cafea. Dr. Oana Simion, medic specialist cardiolog în cadrul MedLife, explică faptul că un consum rapid de cantități mari poate duce la crize hipertensive sau evenimente cardiovasculare majore, inclusiv infarct miocardic acut.
Industria energizantelor a cunoscut o expansiune rapidă, cu încasări care au depășit 20 de miliarde de dolari în anul 2024. Sai Samayamanthula, de la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia, Charlottesville, menționează că aceste produse sunt comercializate alături de sucuri și apă, ceea ce induce o falsă senzație de siguranță. Autorul studiului recomandă o monitorizare mai strictă a siguranței acestor produse și solicită medicilor să întrebe pacienții tineri despre consumul recent de astfel de băuturi.
În România, fenomenul este prezent, existând restricții legislative pentru protecția minorilor. În anul 2024, vânzarea sau oferirea gratuită a băuturilor energizante către minori a fost interzisă, pe fondul preocupărilor privind impactul asupra sănătății. Datele anterioare indicau un consum ridicat în rândul adolescenților, iar măsurile legislative au fost luate pentru a limita expunerea acestora la substanțe cu efect stimulant care pot pune în pericol sănătatea cardiovasculară.