Rezistența la antibiotice a ajuns să reprezinte o amenințare majoră pentru sănătatea publică, provocând aproximativ 35.000 de decese în fiecare an în cadrul Uniunii Europene. Acest fenomen de răspândire între oameni, animale și mediu are un impact asupra mortalității comparabil cu cel combinat al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA. Situația este extrem de critică pentru România, care se confruntă cu cel mai mare indice de rezistență antimicrobiană din întreaga Uniune Europeană.
Datele oficiale arată că, în perioada 2022–2023, aproape 70% dintre izolatele bacteriene din România au prezentat rezistență la antibioticele-cheie. Un aspect alarmant este rezistența la carbapeneme, antibiotice de ultimă linie, care a ajuns la un nivel de 50,3% pentru bacteria Klebsiella pneumoniae, o infecție frecventă în mediul spitalicesc. În acest context, doar Grecia și Bulgaria prezintă indicatori de rezistență mai mari decât cei înregistrați în țara noastră.
Consumul de medicamente contribuie direct la agravarea acestei crize de sănătate publică pe teritoriul românesc. În anul 2023, consumul de antibiotice a fost de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, o cifră mult peste media OCDE, care este de 16 doze. Mai mult, datele indică faptul că aproximativ unul din șase români a utilizat antibiotice fără a deține o rețetă medicală, un comportament care alimentează dezvoltarea bacteriilor rezistente.
Cercetătorii avertizează că bacteriile și genele care conferă rezistență circulă constant între populație, animale și mediul înconjurător. Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth din Irlanda, explică faptul că rezistența înseamnă că bacteriile nu mai pot fi combatute cu medicamentele utilizate obișnuit. Din cauza acestui proces, unii pacienți care suferă de infecții cu bacterii multirezistente primesc tratamente combinate, însă acestea nu mai produc efectul scontat.
Perspectivele globale privind această problemă sunt sumbre, conform unor studii de specialitate. Un studiu publicat în The Lancet estimează că rezistența bacteriilor la antibiotice ar putea fi responsabilă pentru 39 de milioane de decese directe la nivel mondial în intervalul dintre anii 2025 și 2050. Factorii care accelerează acest proces includ utilizarea excesivă a antibioticelor la oameni și la animale, precum și igiena precară sau poluarea mediului.
Fenomenul rezistenței antimicrobiene este considerat o amenințare tăcută, având o evoluție constantă care afectează sistemele de sănătate la nivel global. Această problemă de sănătate publică nu este un eveniment izolat, ci o provocare structurală ce necesită monitorizarea strictă a consumului de medicamente și a modului în care bacteriile interacționează cu mediul și populația umană în cadrul statelor membre.