O situație critică de sănătate publică afectează populația din România, în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, marcată pe 14 noiembrie. Datele recente indică faptul că peste 280.000 de adulți trăiesc cu această afecțiune fără a ști că sunt afectați. Această problemă de diagnosticarea deficitară este evidențiată în Barometrul datelor privind diabetul zaharat în România, ediția 2026, prezentat de Forumul Român de Diabet.
Conform estimărilor furnizate de Federația Internațională de Diabet (IDF) pentru anul 2024, procentul de persoane nediagnosticate este extrem de ridicat. Mai exact, 21,4% dintre persoanele cu diabet, care se află în intervalul de vârstă cuprins între 20 și 79 de ani, nu au fost identificate medical. Această lipsă de depistare pune în pericol sănătatea a sute de mii de cetățeni care nu beneficiază de tratament adecvat.
Statistica oficială a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate relevă o creștere semnificativă a numărului de pacienți înregistrați. În anul 2025, numărul persoanelor cu diabet zaharat a ajuns la 1.381.461, ceea ce reprezintă o creștere de 151.490 de cazuri față de perioada anului 2023. În același an, s-au efectuat 370.778 de consultații preventive, dintre care 5.042 au fost destinate persoanelor cu vârste între 18 și 39 de ani care prezintă un risc înalt.
Monitorizarea medicală a pacienților a inclus și proceduri specifice în cadrul Programului Național de Diabet. În cursul anului 2025, au fost realizate 79.445 de dozări ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c), o analiză esențială pentru controlul glicemic. Totuși, managementul bolii rămâne o provocare, având în vedere că monitorizarea în ambulatoriu este vitală pentru a evita complicațiile severe care duc la spitalizări.
Eficiența sistemului de sănătate este subminată de numărul mare de internări care ar putea fi evitate prin depistare timpurie. În anul 2023, România a înregistrat 228 de internări spitalicești evitabile pentru diabet la fiecare 100.000 de locuitori. Acest indicator este mult peste media de 111 la nivelul țărilor OECD, subliniind necesitatea unei monitorizări mai riguroase a pacienților pentru a preveni agravarea stării de sănătate.
Gestionarea bolilor cronice precum diabetul zaharat reprezintă o componentă majoră a politicilor de sănătate publică la nivel național. Monitorizarea indicatorilor precum hemoglobina glicozilată și creșterea numărului de consultații preventive sunt instrumente cheie utilizate de autorități pentru a reduce presiunea asupra sistemului spitalicesc. Depistarea timpurie rămâne principalul mecanism de combatere a complicațiilor care generează costuri mari pentru bugetul de sănătate.