Cheltuielile bugetare destinate tratării diabetului în România au atins pragul de peste 3,3 miliarde de lei, conform datelor prezentate de Larisa Mezinu-Bălan. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a evidențiat faptul că aceste costuri au suferit o creștere masivă de 59% în raport cu situația de acum cinci ani. Această evoluție financiară semnificativă are loc într-un context în care numărul de persoane monitorizate prin programele de sănătate rămâne relativ constant.
În prezent, peste 1,3 milioane de persoane sunt înscrise în Programul Național de Diabet, o cifră care reprezintă o parte majoritară din totalul pacienților din sistem. Din cele 1,8 milioane de persoane înrolate în toate cele 17 programe naționale gestionate de CNAS, aproximativ 1,4 milioane sunt pacienți care fac parte din Programul Național de Diabet. Larisa Mezinu-Bălan a observat că, deși numărul de pacienți din 2021 până în 2025 pare stabil, povara financiară pentru stat crește continuu și semnificativ.
O altă statistică alarmantă relevată de șefa CNAS este faptul că trei din patru pacienți incluși în programele curative dețin diagnosticul de diabet. Pentru a atenua impactul financiar asupra cetățenilor, instituția pregătește un nou mecanism de finanțare pentru consumabilele necesare pompelor de insulină. Scopul acestei măsuri este de a permite achiziționarea acestor produse prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis, reducând astfel povara financiară resimțită direct de către pacienții care suferă de această afecțiune.
Larisa Mezinu-Bălan a subliniat importanța prevenirii obezității, menționând că aceasta este unul dintre principalii factori de risc pentru diabetul de tip 2. Deși obezitatea apare rar ca diagnostic direct în evidențele CNAS, instituția decontează numeroase investigații, tratamente și servicii de spitalizare cauzate de această problemă. Președintele CNAS susține că investițiile în prevenție, realizate prin implicarea medicilor de familie, ar putea reduce semnificativ costurile pe termen lung ale sistemului de sănătate.
Sistemul de sănătate din România gestionează numeroase programe de monitorizare a bolilor cronice, însă costurile aferente acestora sunt într-o continuă ascensiune. Gestionarea bugetelor pentru afecțiuni precum diabetul sau complicațiile cauzate de obezitate pune presiune pe resursele disponibile în cadrul CNAS. Accentul trebuie pus pe intervenții timpurii pentru a evita tratamentele costisitoare și spitalizările de urgență care apar atunci când bolile cronice nu sunt gestionate preventiv.
În cadrul sistemului de asigurări de sănătate din România, gestionarea bugetelor pentru boli cronice reprezintă o provocare constantă pentru autorități. CNAS monitorizează fluxurile de finanțare pentru cele 17 programe naționale, asigurând decontarea serviciilor medicale pentru milioane de cetățeni. Eficiența acestor programe depinde de echilibrul dintre numărul de pacienți înrolați și capacitatea de a acoperi costurile tot mai mari ale medicamentelor și tratamentelor moderne.