Comisia Europeană a prezentat, în data de 11 noiembrie 2026, propunerea de Lege privind echitatea digitală (Digital Fairness Act – DFA), un pachet de reguli menite să protejeze consumatorii în mediul online. Propunerea, prezentată de comisarul european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, vizează diverse aspecte precum abonamentele, prețurile la concerte și designul care menține utilizatorii conectați. Totuși, sectorul jocurilor video avertizează că aceste reglementări pot avea consecințe severe asupra industriei creative europene.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) au solicitat revizuirea urgentă a textului, considerând propunerea actuală ca fiind inaplicabilă și disproporționată. Organizațiile susțin că textul ar putea slăbi o industrie în care Europa este lider mondial, lăsând milioane de jucători cu opțiuni limitate. În acest context, Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) a declarat că susține poziția industriei europene, subliniind riscurile pentru ecosistemul local de dezvoltare.
Regulamentul propus introduce restricții stricte pentru minori, precum dezactivarea implicită a monedelor virtuale și interzicerea recompenselor aleatorii contra cost, cunoscute sub numele de loot boxes. De asemenea, mecanismele de tip „pay-to-win” sau „pay-to-progress” ar putea fi interzise pentru copii, iar încălcările acestor norme ar putea atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii. Industria consideră că aceste definiții sunt neclare și pot fi interpretate prea larg, afectând aproape orice achiziție din joc.
Impactul asupra dezvoltatorilor mici este o preocupare majoră, în special în România, unde sectorul a generat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 341 de milioane de euro. Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA, a menționat că studiourile românești sunt, în mare parte, companii mici care nu își permit echipe juridice capabile să gestioneze incertitudinea creată de aceste reguli. Ea a avertizat că o lege care nu poate fi aplicat corect va împinge investițiile în afara Europei.
Un alt punct critic vizeat de industrie este tratamentul acordat clasificării PEGI, care indică adesea pentru cine este potrivit un joc, nu neapărat cui îi este destinat. Propunerea ar putea forța dezvoltatorii să blocheze accesul tuturor celor sub 18 ani pentru a evita riscurile juridice, un prag mult mai strict decât cel impus rețelelor de socializare. În plus, utilizarea monedelor virtuale ar putea fi considerată o tranzacție separată pentru fiecare utilizare, generând procese și reguli diferite de la o țară la alta.
În Europa activează aproximativ 8.700 de companii de dezvoltare a jocurilor video, majoritatea fiind studiouri de dimensiuni reduse. În România, conform datelor RGDA, ecosistemul local cuprinde 234 de studiouri și aproximativ 6.000 de profesioniști, lansând în 2025 un număr record de 63 de jocuri. Aceste cifre demonstrează importanța economică a sectorului, care se confruntă acum cu riscul unei supra-reglementări care ar putea afecta competitivitatea în fața rivalilor din afara Uniunii Europene.