Tinerele care apelează la proceduri de volumizare a buzelor cu acid hialuronic sau la injectări cu botox înainte de împlinirea vârstei de 18 ani se expun unor riscuri medicale majore. Deși intervențiile estetice sunt legale doar de la vârsta de adult, mulți tineri caută soluții rapide pentru a obține un anumit aspect fizic. Această tendință este alimentată direct de standardele de frumusețe impuse de rețelele sociale precum TikTok sau Instagram.
Dr. Cristina Safta, medic dermatolog, subliniază că multe fete de liceu apelează deja la astfel de proceduri, ceea ce ridică semne de întrebare privind siguranța locurilor unde acestea sunt efectuate. Medicul avertizează că, deși acidul hialuronic este promovat ca fiind reversibil, țesuturile faciale nu sunt. Odată ce volumul este exagerat, țesuturile se expandează, iar procesul de desumflare nu mai poate readuce buzele la dimensiunea inițială, asemănător unui balon umflat excesiv.
Unul dintre cele mai grave efecte ale injectărilor repetate și excesive este apariția fibrozei. Dr. Cristina Safta explică faptul că acest proces înlocuiește țesutul sănătos și moale cu un țesut cicatricial, care nu poate fi corectat medical în prezent. Pacientele vor observa în timp că buzele lor nu mai răspund la niciun tratament, nici de umplere, nici de desumflare, pierzând capacitatea de a mai reacționa la intervenții ulterioare.
Pe plan psihologic, Yolanda Crețescu, psiholog, observă că presiunea „feței de filtru” de pe rețelele sociale creează o comparație socială permanentă și globală. Adolescențele asociază buzele pline cu acceptarea socială și statutul, căutând validare prin transformarea chipului. Această nesiguranță emoțională poate declanșa dismorfia corporală, o patologie în care tinera își percepe defectele într-un mod distorsionat, intrând într-un cerc vicios de intervenții estetice succesive.
În ceea ce privește utilizarea botoxului, specialistul menționează că tinerele de aproximativ 20 de ani solicită adesea această substanță în scop preventiv. Dr. Cristina Safta precizează că injectarea cu toxină botulinică nu trebuie făcută preventiv, ci doar la nevoie, iar vârsta minimă recomandată pentru astfel de proceduri ar fi 26 sau 27 de ani. Utilizarea prematură poate duce la atrofie musculară și la o dependență de corecții estetice.
În sistemul de sănătate, gestionarea riscurilor asociate procedurilor invazive rămâne o provocare majoră pentru specialiști. Deși intervențiile sunt considerate minim invazive, consecințele pe termen lung asupra dezvoltării naturale a trăsăturilor faciale pot fi permanente. În contextul general al sănătății, deciziile luate în adolescență pot influența structura corporală pe tot parcursul vieții, deoarece dezvoltarea completă a organismului nu este finalizată până în jurul vârstei de 25 de ani.