Bullying-ul a fost identificat ca fiind cea mai importantă problemă cu care se confruntă adolescenții din România, conform unui sondaj realizat în șase licee. Psihiatrul Eugen Hriscu a declarat că, în cadrul programelor de prevenție derulate de două ani, acest fenomen a ocupat primul loc în preferințele elevilor din București și din zonele periferice. Această constatare vine într-un context în care tinerii raportează niveluri extrem de ridicate de anxietate și presiune legată de performanța școlară.
Eugen Hriscu critică lipsa unui răspuns concret din partea statului român în ceea ce privește sănătatea mintală a tinerilor. El susține că instituțiile de stat reacționează doar prin bune intenții sau prin apelul la instituțiile de forță, în loc să implementeze soluții de prevenție. Psihiatrul subliniază că abordarea actuală se concentrează pe sancțiuni sau pe intervenții punctuale, când ar fi nevoie de un sistem care să trateze cauzele profunde ale violenței și a consumului de substanțe.
Problema sănătății mintale este abordată în România într-un mod limitat, fiind adesea asociată exclusiv cu spitalul de psihiatrie. Eugen Hriscu explică faptul că, după 1989, statul nu a reușit să integreze intervențiile de sănătate mintală în sistemul de educație sau în cel de protecție socială. În loc de prevenție la nivelul comunității, abordarea rămâne una reactivă, intervenția având loc abia atunci când apar cazuri de agresiune extremă sau consum de droguri.
Rolul părinților este crucial, însă aceștia nu pot fi lăsați singuri în lupta pentru bunăstarea copiilor. Psihiatrul menționează că adolescentul are tendința de a căuta suportul colegilor, plasând părinții pe o poziție secundară în ierarhia de încredere. Totuși, menținerea unor canale de comunicare deschise și crearea unui mediu familial sigur sunt esențiale pentru a reduce riscurile de bullying, infracționalitate sau consum de droguri la această vârstă.
Prevenția eficientă nu trebuie să se rezume la campanii de informare sau mesaje de tip sperietură, care nu funcționează la tineri. Eugen Hriscu propune intervenții „la firul ierbii”, care să vizeze sănătatea mintală generală a adolescentului, nu doar un anumit comportament negativ. El argumentează că și copilul care exercită bullying este, la rândul său, un copil în suferință, ceea ce necesită un lucru de echipă între familie, școală și societate.
Sistemul de educație din România se confruntă cu dificultăți structurale în gestionarea acestor crize, având un număr insuficient de consilieri școlari. În prezent, accesul unui elev la consiliere este condiționat de acordul scris al părinților, o barieră care poate împiedica intervenția timpurie. Deși au existat proiecte de lege menite să permită accesul liber al adolescenților la consilier, acestea au întâmpinat rezistență în mediul legislativ.