România se confruntă cu cea mai mare rată de decese tratabile din Uniunea Europeană, înregistrând 215 de decese la 100.000 de locuitori. Această mortalitate ridicată reprezintă o pierdere pentru bugetul de stat de aproximativ 1% anual, conform declarațiilor Ioana Bianchi, director Afaceri Externe la Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Evenimentul a avut loc miercuri, în cadrul Conferinței „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de CursdeGuvernare.
Întârzierile în introducerea tratamentelor inovative pe lista de compensare sunt identificate ca o cauză a mortalității ridicate. Ioana Bianchi a subliniat că, deși există progrese, sumele alocate sănătății sunt printre cele mai mici din UE, la nivelul de 1.354 de euro per cap, la paritatea puterii de cumpărare. În ceea ce privește medicamentele, cheltuielile nete sunt de doar 138 de euro pe locuitor, în timp ce media pentru Europa Centrală și de Est este de 220 de euro.
Impactul economic al îmbunătățirii accesului la tratamente este semnificativ, având în vedere că populația în vârstă de muncă va scădea cu 23% până în 2050. Un studiu al EFPIA indică faptul că, pentru România, reducerea cu 10% a dizabilității și mortalității determinate de patologii ar fi generat economii de aproximativ 2,5 miliarde de euro în anul 2017. În prezent, indicatorul de return on investment pentru medicamentele inovatoare în oncologie, cardiovascular și boli respiratorii este de 1 la 8 pentru România, față de media de 1 la 6 în restul celor 29 de țări studiate.
Industria farmaceutică propune cinci direcții majore pentru îmbunătățirea situației, începând cu predictibilitatea bugetară prin mecanisme de tip horizon scanning pe un orizont de unu până la trei ani. O altă propunere vizează un cadru fiscal care să încurajeze investițiile, deoarece taxa de clawback de 26% este una dintre cele mai mari din regiune. De asemenea, se solicită un calendar clar de acces la inovație și integrarea României în circuitul de cercetare clinică europeană, pentru a deveni un hub regional.
Ultima propunere vizează crearea unei Strategii Naționale pentru Științele Vieții, coordonată de un Consiliu Național care să unească sănătatea, cercetarea, economia și finanțele. Ioana Bianchi a menționat că inovația farmaceutică nu ține de un singur minister, fiind adesea transferată între Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei. Industria solicită un dialog continuu cu autoritățile pentru a adapta metodologiile de evaluare la evoluțiile globale, evitând astfel întârzierile de lansare care afectează deja peisajul european.
Sistemul de sănătate publică din România este supus unor presiuni constante legate de modul în care sunt gestionate resursele pentru tratamentele de înaltă tehnologie. Eficiența cheltuielilor în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și capacitatea de a atrage investiții în cercetare clinică rămân puncte critice pentru stabilitatea fiscală și pentru rezultatele de sănătate ale populației pe termen lung.