Procedurile de volumizare a buzelor cu acid hialuronic devin tot mai frecvente în rândul adolescentelor, generând îngrijorări majore în mediul medical. Dr. Cristina Safta avertizează că multe tinere apelează la astfel de intervenții în locuri care nu respectă normele de siguranță, deoarece rezultatele sunt adesea exagerate. Deși legal aceste proceduri pot fi efectuate doar pentru pacienții de peste 18 ani, se observă un număr crescut de fete de liceu care au recurs deja la aceste modificări estetice.
Unul dintre cele mai mari pericole constă în faptul că, deși acidul hialuronic este prezentat ca fiind reversibil, țesuturile afectate de volum excesiv nu revin la starea inițială. Dr. Cristina Safta explică acest fenomen prin comparația cu un balon umflat la maximum, care își pierde forma după desumflare. La nivelul buzelor, injectările repetate și cantitățile exagerate pot cauza o fibroza gravă și complet ireversibilă, înlocuind țesutul moale cu unul cicatricial care nu mai răspunde la tratamente.
Medicul subliniază că responsabilitatea clinică implică explicarea importanței armoniei faciale în detrimentul dorinței de a imita vedete precum Angelina Jolie. Pacienții tind să se concentreze doar pe anumite trăsături, precum buzele, fără a vedea modul în care acestea se integrează cu restul chipului. Dr. Cristina Safta menționează că este imposibil să transformi buzele subțiri în buze foarte voluminoase sau să creezi o linie mandibulară lipsă fără a afecta echilibrul natural al feței.
În ceea ce privește utilizarea botoxului, există o tendință alarmantă de solicitare a acestuia în scop preventiv de către persoane de circa 20 de ani. Dr. Cristina Safta precizează că injectarea cu toxină botulinică nu trebuie făcută pentru prevenirea îmbătrâirii, ci doar atunci când este necesară medical. O vârstă minimă recomandată pentru astfel de intervenții ar fi de 26 sau 27 de ani, însă în realitate această limită poate crește chiar și după vârsta de 30 sau 40 de ani.
Psihologul Yolanda Crețescu explică faptul că presiunea rețelelor sociale, precum Instagram, TikTok sau Snapchat, impune un standard de frumusețe uniformizat prin filtre. Adolescențele simt nevoia de validare socială și caută o „reparație rapidă” a stimei de sine prin modificarea chipului, ceea ce poate declanșa dismorfia corporală. Această căutare de acceptare prin aspectul fizic ascunde adesea o nesiguranță emoțională profundă și o nevoie de control asupra unei identități încă în formare.
Fenomenul de banalizare a procedelor estetice este facilitat de scăderea prețurilor și de ofertele abundente, transformând intervențiile medicale într-un subiect de conversație banal. Deși sunt considerate minim invazive, aceste decizii pot avea consecințe psihologice și medicale grave pe termen lung. Înțelegerea riscurilor de atrofie musculară sau de dependență de corecții este esențială pentru protejarea dezvoltării naturale a tinerilor până la vârsta de aproximativ 25 de ani.