Simptomele unui infarct miocardic pot varia semnificativ de la o persoană la alta, însă există semnale de alarmă clare care necesită intervenție imediată. Dr. Alexandru Dumneanu, medic specialist cardiologie în cadrul Secției Clinice Cardiologie a SCJU Sibiu, a oferit detalii despre modul în care pot fi identificate aceste manifestări critice. Într-o comunicare publicată de Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu, specialistul subliniază că viteza de reacție este esențială pentru supraviețuire.
Unul dintre cele mai importante semne este durerea sau presiunea resimțită în centrul pieptului, în spatele sternului. Această senzație este descrisă ca o apăsare, o strângere, o greutate sau o arsură care persistă mai mult de 15-20 de minute. Dacă durerea se intensifică, reapare sau nu cedează în timpul repausului, aceasta trebuie tratată ca un semnal de alarmă major. Disconfortul poate iradia către brațe, umeri, spate, gât sau mandibulă.
Manifestările pot fi însoțite de transpirații reci, greață, dificultăți de respirație sau o stare generală de slăbiciune. Dr. Alexandru Dumneanu avertizează că infarctul nu se manifestă întotdeauna în mod tipic, în special la femei, vârstnici și persoane cu diabet. În cazul unei suspiciuni de infarct, medicul recomandă apelarea imediată la 112 și avertizează ca persoana să nu încerce să conducă singură până la spital.
Evaluarea sănătății inimii nu urmează un set universal de analize, ci se adaptează profilului de risc al fiecărui pacient. Testele de bază pot include măsurarea tensiunii arteriale, profilul lipidic, glicemia, hemoglobina glicată și funcția renală. În funcție de simptome, pot fi necesare electrocardiograma (EKG) sau ecografia cardiacă, care oferă informații despre structura inimii, funcția de pompă și valve. Alte investigații pot include monitorizarea biomarkerilor precum ApoB sau lipoproteina(a).
Hipertensiunea arterială reprezintă un factor de risc major pentru infarct, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. De cele mai multe ori, tensiunea crescută nu provoacă simptome evidente și poate evolua ani de zile fără ca pacientul să conștientizeze problema. Expunerea îndelungată la valori ridicate accelerează ateroscleroza. Valorile de aproximativ 180/120 mmHg sau mai mari, însoțite de dureri toracice sau tulburări de vedere, impun o evaluare medicală de urgență.
Monitorizarea constantă a parametrilor vitali rămâne pilonul central în prevenirea bolilor cardiovasculare cronice. În sistemul de sănătate publică, gestionarea hipertensiunii și detectarea timpurie a bolilor coronariene prin investigații periodice pot reduce incidența complicațiilor grave. Identificarea simptomelor atipice, precum lipsa de aer sau palpitațiile însoțite de amețeală, contribuie la un diagnostic mai rapid și la o gestionare mai eficientă a urgențelor cardiologice.