Oana Țoiu, fostul ministru interimar al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a susținut printr-o postare pe Facebook că România a înregistrat a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea. Această declarație vine într-un context în care țara se confruntă cu o criză economică și cu o rată a inflației care a crescut până la 6,9% în ultimele două luni. Fostul ministru subliniază că performanța de 2,1% este un rezultat al muncii românilor și al companiilor.
Oana Țoiu a explicat faptul că această creștere de 2,1% demonstrează capacitatea țării de a depăși o perioadă extrem de dificilă. Ea a menționat că Eurostat confirmă aceste date pentru perioada iulie-septembrie, înainte ca PSD să preia guvernarea. Conform mesajului său, costul plătit de cetățeni pentru repararea deficitului începe să producă rezultate concrete. Fostul ministru a subliniat că România contribuie la creșterea economică necesară UE, respectând proporțional mărimea economiei sale.
Fostul ministru a atribuit succesul economic muncii oamenilor, antreprenorilor și angajaților din sectorul public. Ea a susținut că guvernul Bolojan și-a asumat costurile politice ale măsurilor necesare pentru reducerea deficitului și pentru evitarea retrogradării României de către investitori. Oana Țoiu a declarat că echipa sa a ales să îndure costul electoral pentru a proteja riscul de țară și pentru a preveni creșterea usturătoare a dobânzilor pentru cetățeni.
În ceea ce privește situația actuală, Oana Țoiu a declarat că nu are încredere în Guvernul Niculescu, motiv pentru care a votat împotriva învestirii acestuia. Ea a criticat risipa de resurse și a cerut protejarea celor care au suportat impactul reducerii deficitului, care a fost lăsat de Ciolacu – Ciucă la 9,4%. Deși investițiile au fost mai mari cu 25 de miliarde față de anul trecut, ea consideră că este necesară construirea încrederii pentru investiții strategice.
Paralel, Ilie Bolojan a invocat datele Institutului Național de Statistică pentru a susține că economia a început să revină, menționând o creștere de 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II. Totodată, el a precizat că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din Produsul Intern Brut după primele nouă luni. Totuși, există discrepanțe financiare semnalate, deoarece ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, indică existența unor datori, restanțe și plăți amânate de peste 40 de miliarde de lei.
Situația economică a României este monitorizată prin indicatori precum Produsul Intern Brut (PIB) și rata inflației, care reflectă sănătatea financiară a țării. În contextul european, evoluția deficitului bugetar și gestionarea restanțelor statului sunt elemente critice pentru stabilitatea macroeconomic a unui stat membru. Aceste date oficiale, furnizate de instituții precum Institutul Național de Statistică, sunt esențiale pentru evaluarea capacității de plată și a gradului de încredere al investitorilor externi.