Parlamentul Germaniei a aprobat vineri o reformă legislativă de amploare care extinde competențele serviciilor de informații, oferindu-le pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial dreptul de a trece la contraatac. Această decizie vine ca răspuns la intensificarea amenințărilor hibride, permițând agențiilor să acționeze direct pentru protejarea securității naționale. Noua lege marchează o schimbare fundamentală în modul în care statul german gestionează riscurile externe.
Prin această reformă, Serviciul Federal de Informații (BND) și Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) primesc atribuții operative extinse, depășind rolul anterior de simplă colectare de date. BND are acum autorizația de a lansa atacuri informatice preventive sau de răspuns împotriva infrastructurii hackerilor susținuți de state ostile. Aceste acțiuni pot include accesarea sistemelor externe, manipularea sau ștergerea datelor și paralizarea serverelor utilizate pentru atacuri sau campanii de dezinformare.
Serviciul german de informații externe poate desfășura, de asemenea, operațiuni clandestine menite să perturbe lanțurile de aprovizionare cu armament sau fabricile de drone și arme chimice ale adversarilor. Legea autorizează inclusiv distrugerea fizică a unor sisteme de arme, precum dronele, care ar putea fi folosite împotriva Germaniei. Această capacitate de sabotaj este considerată vitală pentru guvernul german în contextul noilor provocări de securitate globală.
În ceea ce privește supravegherea, atât BND, cât și BfV primesc dreptul de a intercepta și stoca un volum mai mare de date de telecomunicații și de a verifica date biometrice. Agenții pot pătrunde în secret în sedii de firme sau în locuințe private pentru instalarea mijloacelor de supraveghere, însă aceste operațiuni intruzive necesită aprobarea prealabilă a unui consiliu independent de control. Totuși, legea interzice explicit utilizarea forței fizice împotriva persoanelor și asasinatele țintite.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că Germania va adopta o abordare activă pentru a se apăra împotriva atacurilor cibernetice. Acesta a subliniat că oricine atacă țara trebuie să știe că Germania este pregătită să riposteze, vizând infrastructura digitală, software-ul și serverele atacatorilor. Președintele Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) din Germania, Holger Münch, a confirmat că atacurile hibride reprezintă o provocare nouă pentru organizațiile de securitate.
Această schimbare de paradigmă în Germania vine într-un moment în care securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice au devenit priorități majore pentru statele europene. Trecerea de la un model pur de colectare a informațiilor la unul de acțiune directă reflectă necesitatea de a contracara metodele moderne de război hibrid. Decizia Parlamentului german marchează o ruptură cu limitele istorice impuse serviciilor de intelligence după perioada nazistă și Războiul Rece.