O cercetare recentă efectuată de specialiști finlandezi a analizat modul în care expunerea la temperaturi ridicate influențează celulele imunitare și comunicarea dintre acestea. Studiul, prezentat de publicația Fitbook, a urmărit efectele imediate ale saunei asupra organismului, însă rezultatele indică faptul că aceste reacții nu demonstrează o protecție sporită împotriva infecțiilor sau o întărire de durată a imunității. Cercetătorii au observat că modificările apar doar în timpul expunerii la căldură.
La studiu au participat 51 de adulți din orașul finlandez Jyväskylä, format din 27 de femei și 24 de bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 50 de ani. Participanții nu prezentau simptome de boală sau afecțiuni cardiovasculare acute, însă toți aveau cel puțin un factor de risc, precum colesterolul crescut, hipertensiunea arterială sau antecedente familiale. Aceștia au petrecut 30 de minute în saună, la o temperatură medie de 73 de grade Celsius, cu o umiditate între 10% și 20%.
Monitorizarea a inclus recoltarea probelor de sânge înainte de ședință, imediat după aceasta și la 30 de minute de la finalizare. Rezultatele au arătat că temperatura măsurată la nivelul urechii a crescut de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius. În paralel, numărul total al leucocitelor, sau globulelor albe, a crescut semnificativ imediat după expunere, incluzând creșteri ale neutrofilelor și limfocitelor, care însă au revenit la valorile inițiale după aproximativ jumătate de oră.
Medicul german Enrico Zessin explică faptul că această schimbare este determinată de stresul termic, care provoacă dilatarea vaselor de sânge și eliberarea de adrenalină. În aceste condiții, globulele albe care se aflau lângă pereții vaselor de sânge ajung să circule în cantitate mai mare în fluxul sanguin. Astfel, creșterea observată nu reprezintă o îmbunătățire a capacității de a combate agenții patogeni, ci este doar o reacție fiziologică temporară a organismului la căldură.
Cercetarea a evidențiat și modificări la nivelul citokinelor, dintre cele 37 de substanțe analizate, doar sCD30 și pentraxina-3 au înregistrat scăderi semnificative statistic. Autorii subliniază că studiul nu a inclus un grup de control și a avut un număr redus de participanți din aceeași regiune geografică. Din acest motiv, rezultatele nu permit stabilirea unei frecvențe optime de utilizare a saunei pentru sănătate, nici nu demonstrează că această activitate reduce inflamația sau previne infecțiile pe termen lung.
Deși studiul oferă date despre răspunsul organismului la stresul termic, specialiștii avertizează că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular. Din acest motiv, utilizarea saunei poate nu fi potrivită pentru toate persoanele, în special pentru cele care suferă de probleme de sănătate preexistente. Datele colectate pot contribui la viitoare cercetări, dar nu oferă în acest moment garanții privind beneficiile pe termen lung ale utilizării regulate a saunei.