Cercetătorii de la Mayo Clinic au descoperit că vârsta biologică a inimii poate fi mai mare decât vârsta cronologică a unei persoane, indicând un risc crescut de deces. Rezultatele studiului au fost prezentate pe 13 noiembrie, la ESC Digital & AI Summit 2026, eveniment organizat de Societatea Europeană de Cardiologie. Analiza a vizat identificarea persoanelor vulnerabile prin monitorizarea indicatorilor de îmbătrânire cardiacă.
Studiul a inclus datele medicale ale 568 de persoane cu vârste de cel puțin 50 de ani, care au efectuat ecografii cardiace în perioada 2002–2004. Pentru a determina vârsta biologică a organului, oamenii de știință au utilizat un model de inteligență artificială capabil să analizeze imaginile obținute prin ecocardiografie. Participanții au fost monitorizați retrospectiv pe parcursul a 20 de ani, fiind colectate informații despre decesele înregistrate în această perioadă.
Rezultatele au evidențiat că o diferență de cinci ani între vârsta biologică estimată a inimii și vârsta reală este asociată cu un risc de deces cu 61% mai mare. Această cifră a fost obținută după ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă și sex. Chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum indicele de masă corporală și fracția de ejecție a ventriculului stâng, asocierea între vârsta cardiacă și risc a rămas constantă.
În cadrul unei analize mai ample, fiecare diferență suplimentară de cinci ani a fost asociată cu o creștere de 46% a riscului relativ de deces din cauzele investigate. Autorii precizează că aceste decese includ atât cauze cardiovasculare, cât și cele asociate demenței. Totuși, cercetătorii subliniază că studiul indică o asociate statistică și nu demonstrează că îmbătrânirea biologică a inimii provoacă direct decesul sau demența.
Jeffrey G. Malins, cercetător la Mayo Clinic din Rochester, a explicat că semnalele de îmbătrânire identificate prin inteligență artificială ar putea deveni indicatori utili pentru identificarea persoanelor vulnerabile. Această tehnologie ar putea fi utilizată și pentru a evalua efectele unor schimbări de stil de viață sau ale intervențiilor medicale asupra inimii. În prezent, tehnologia nu este încă validată pentru utilizarea de rutină în estimarea riscului individual pe termen lung.
Monitorizarea sănătății cardiovasculare rămâne un pilon esențial în prevenția bolilor cronice și a declinului cognitiv. În medicina modernă, capacitatea inimii de a pompa sângele și menținerea unui indice de masă corporală optim sunt factori cheie pentru longevitate. Deși inteligența artificială oferă noi perspective, cercetătorii insistă pe necesitatea unor studii prospective pe grupuri de participanți mai numeroase și independente înainte de aplicarea clinică.