Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat vineri seara, în cadrul Forumului Europa „Viziune, Identitate, Educație”, că proiectul pentru o Europă a națiunilor suverane reprezintă o reacție directă la viziunea federalistă promovată de o parte a liderilor europeni. El a subliniat că manifestul propus este atât un proiect politic, cât și o metodă de a contracara tendințele de centralizare din cadrul Uniunii Europene.
În cadrul unui interviu, Dan Dungaciu a criticat modul în care perspectiva unei Europe federale este prezentată ca fiind singura direcție posibilă pentru UE. El a menționat că viziunea despre o suveranitate europeană, susținută de doamna von der Leyen, nu reprezintă întregul mod de a privi continentul. Liderul AUR a insistat că această direcție nu trebuie vândută cetățenilor europeni, inclusiv celor români, ca fiind o lege a istoriei sau un parcurs inevitabil.
Pentru a susține argumentele sale, Dan Dungaciu a invocat datele din Eurobarometru, care arată că majoritatea cetățenilor se identifică în primul rând cu apartenența națională. Conform cifrelor prezentate, doar 3% dintre europeni se identifică drept exclusiv europeni, în timp ce 7% se consideră atât europeni, cât și naționali. Mai mult, 29% se identifică exclusiv cu națiunea, iar 51% se consideră în primul rând naționali și, în același timp, europeni.
Analizând aceste date, Dan Dungaciu a explicat că un total de 91% dintre cetățeni se consideră fie doar naționali, fie atât naționali, cât și europeni. El a argumentat că energia și forța Europei rezidă în națiuni, nu în birocrația sau legislația de la Bruxelles. Dacă această forță națională este suprinsă, întregul sistem riscă să se prăbușească, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Dan Dungaciu a avertizat că forțarea integrării fără respectarea identităților naționale poate duce la tensiuni și la destrămarea proiectului european, amintind de prăbușirea Imperiului Habsburgic, a URSS sau a Iugoslaviei. El a susținut că suveranitatea trebuie negociată cu statele naționale, nu dictată de Bruxelles. Totodată, a criticat lipsa consultării cetățenilor cu privire la posibilitatea transformării Uniunii Europene într-o federație centralizată.
În contextul actual al discuțiilor despre suveranitate, societățile din Europa de Est manifestă o reticență sporită față de proiectele impuse de sus în jos. Această reacție este alimentată de memoria colectivă a comunismului, a opresiunii și a totalitarismului, perioade în care cetățenii nu au fost consultați. Această experiență istorică face ca populațiile din regiune să fie mai sensibile la orice tentativă de centralizare forțată a puterii politice.