Europarlamentarul Rareș Bogdan a lansat o critică dură la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o de aplicarea unor standarde duble față de România și statele din estul Europei. Oficialul susține că agricultorii români sunt tratați ca „europeni de rangul doi”, deoarece primesc subvenții pe hectar semnificativ mai mici decât fermierii din statele vest-europene. Această situație ar menține un decalaj istoric între agricultorii din România și cei din Franța sau Germania.
Conform declarațiilor făcute de Rareș Bogdan, bugetul stabilit pentru anul 2027 însumează 199,7 miliarde de euro, însă resursele destinate direct agriculturii sunt limitate. Din cadrul apei numite Resurse Naturale și Mediu, care însumează 57,1 miliarde de euro, doar 40,4 miliarde de euro vor fi disponibile pentru subvențiile directe pe suprafață și animale. Rareș Bogdan subliniază că aceste sume sunt mai mici decât cele din perioada 2014-2020, când fermierii europeni primeau anual între 41 și 44 de miliarde de euro.
Problema este agravată de creșterea costurilor agricole, în condițiile în care prețurile la motorină, îngrășăminte și semințe au crescut cu peste 30 la sută în ultimii ani. Europarlamentarul afirmă că, fără o creștere a anvelopei pentru agricultură, este imposibil să se crească plățile pe hectar pentru România fără a le reduce celor din Vest. Rareș Bogdan propune ca în următorul cadru financiar multianual, egalizarea plății pe hectar să devină o „linie roșie” de la care nu se poate trece.
Rareș Bogdan a semnalat, de asemenea, un „artificiu” prin care destinația fondurilor de coeziune este modificată, afectând investițiile locale din România. Deși grupul celor 17 state a cerut separarea Politicii de Coeziune de sectorul agricol, din cele 75,7 miliarde de euro alocate acestui capitol, coeziunea clasică a rămas la doar 58,4 miliarde de euro. Restul banilor sunt direcționați, prin regulamente obligatorii, către tranziția verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe, în detrimentul infrastructurii de bază.
Aceste decizii ar putea împiedica finanțarea unor proiecte esențiale precum drumurile, rețelele de apă, școlile sau spitalele, necesare pentru reducerea decalajului dintre România și Occident. Rareș Bogdan susține că fondurile de coeziune au fost transformate într-o „pușculiță de rezervă” pentru prioritățile dictate de la Bruxelles. El solicită ca în viitor, bătălia să se concentreze pe o subvenție corectă de 200 de euro pe hectar și pe protejarea fondurilor pentru dezvoltarea orașelor și satelor.
Contextul financiar este unul tensionat, având în vedere că aproximativ 38% dintre români nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută, iar restanțele la plăți sunt mult peste media Uniunii Europene. Această vulnerabilitate economică a populației coincide cu discuțiile despre bugetul european și securitatea la Marea Neagră, subliniind importanța direcționării corectă a fondurilor către dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea sectorului agricol național.